Intrebari frecvente legate de HPV

„Tot” ce ne-ati intrebat despre infectia HPV

Ce este HPV?
HPV (papilomavirusul uman) este o infectie (de cele mai multe ori) cu transmitere sexuala, cauzata de un virus din familia papilomavirusurilor. Pentru mai multe detalii dati click aici.

Cat de comune sunt infectiile cu HPV?
Infectiile cu HPV sunt foarte comune. Se estimeaza ca aproximativ 80% dintre persoanele sexual active vor dezvolta o infectie cu HPV la un moment dat in viata lor.

Cum se transmite HPV?
De cele mai multe ori HPV se transmite prin contactul direct cu pielea sau membranele mucoase infectate sau prin contact direct cu obiecte infectate.

Pot fi infectate cu HPV persoanele care practica sexul oral?
Da, HPV poate fi transmis prin contactul cu zonele genitale sau anale, inclusiv prin sex oral.

Poate fi HPV transmis prin contactul cu obiecte sau suprafete?
Da, HPV poate fi transmis prin contact cu obiecte care au pe suprafata lor HPV (de ex. vibrator, prezervativ, etc.).

Se poate preveni infectia cu HPV prin utilizarea prezervativelor?
Da si nu, raspunsul este un pic mai complex. Utilizarea prezervativelor poate reduce semnificativ riscul de transmitere a HPV, dar nu poate preveni complet infectia deoarece virusul poate fi prezent si in zonele genitale sau anale neacoperite de prezervativ.

Pot fi infectate cu HPV si persoanele care au o relatie monogama (avand un singur partener sexual)?
Da, infectia cu HPV poate fi dobandita chiar si de la o singura persoana infectata, insa fidelitatea reciproca intr-o relatie monogama pe termen lung reduce semnificativ sansele unei asemenea infectari.

Pot fi infectate cu HPV si persoanele care nu au contact sexual?
Da, infectia cu HPV poate fi dobandita prin contactul cu pielea sau membranele mucoase infectate, chiar daca acest contact nu are loc in cadrul unui act sexual.

Cum pot preveni infectarea cu HPV?
Nu exita o reteta absolut sigura. Utilizarea de prezervative in timpul contactului sexual in combinatie cu vaccinarea impotriva HPV si o viata sexuala mutual monogama (mai putin tumultoasa) ar putea sa reduca semnificativ sansele infectiilor cu transmitere sexuala.

Este posibil sa ai HPV fara sa stii?
Da, este posibil sa ai HPV fara sa stii, deoarece infectia de cele mai multe ori este asimptomatica.

Care sunt simptomele infectiei cu HPV?
In majoritatea cazurilor (mai ales in stadii incipiente) infectia cu HPV nu prezinta simptome, dar poate cauza veruci genitale sau leziuni cervicale. Simptomele pot include sangerare vaginala anormala, durere sau disconfort in timpul actului sexual si durere sau disconfort abdominal, oral sau anal.

Exista teste pentru a detecta HPV?
Da, exista teste pentru a detecta HPV, cum ar fi testul HPV ADN sau testele Babes-Papanicolau (la care se mai zice si „test BPN” sau „test PAP”).

Ce este testul molecular HPV ADN?
Testul molecular HPV este o metoda de detectare a infectiei cu HPV care se bazeaza pe analiza ADN-ului viral. Testul poate detecta prezenta ADN-ului virusului HPV in celulele cervicale, epiteliale bucale, etc. Acest test poate fi utilizat pentru a detecta prezenta tulpinelor de HPV prezente in proba analizata, inclusiv celor cu risc crescut, care sunt cele mai frecvent asociate cu cancerul cervical. Testul molecular HPV poate fi utilizat si singur sau in combinatie cu testul Babes-Papanicolau pentru a oferi o imagine mai completa a pacientului. Pentru mai multe detalii dati click aici.

Ce este testul Babes-Papanicolau?
Este o metoda de screening medical, utilizat pentru a detecta modificari precanceroase sau cancer de col uterin la femei. Acesta consta in prelevarea si examinarea unui frotiu de celule din zona cervicala pentru a identifica orice anomalii la nivel celular. Este un test important pentru prevenirea cancerului de col uterin si poate fi efectuat in mod regulat, in functie de recomandarile medicului.

Cum se efectueaza testul Babes-Papanicolau?
Testul Babes-Papanicolau se efectueaza prin colectarea de celule din cervix (colul uterin) si analizarea lor sub microscop pentru a identifica orice modificări anormale sau canceroase. Procesul poate fi realizat intr-o clinica sau cabinet medical si dureaza 10-20 de minute.
In timpul recoltarii, pacienta se asaza pe masa de examinare, iar medicul introduce un dispozitiv numit speculum in vagin pentru a permite acces la cervix. Apoi, medicul colecteaza un esantion de celule cu ajutorul unei periute si il trimite la laborator pentru analiza.
Este important sa se evite activitatea sexuala, utilizarea de tampoane sau de creme vaginale cu o zi inainte de test, deoarece acestea pot afecta rezultatele. De asemenea, testul nu se efectueaza in timpul ciclului menstrual.

Care ar fi recomandarile generale inainte de efectuarea testului Babes-Papanicolau?
 – evitati activitatile sexuale (vaginale) sau utilizarea tampoanelor sau gelurilor intravaginale inainte de test,
 – nu urinati inainte de recoltare,
 – incercati sa nu programati testul in timpul menstruatiei.
Acestea sunt recomandari generale, dar medicul dumneavoastra va poate oferi recomandari specifice in functie de situatia individuala. Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre orice ingrijorari sau intrebari pe care le aveti inainte de efectuarea testului.

Este dureroasa recoltarea probelor pentru testul Babes-Papanicolau sau HPV ADN (cervix)?
Recoltarea nu este dureroasa in mod normal. Poate fi usor inconfortabila, dar acest lucru variaza de la persoana la persoana. Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre orice probleme de comfort sau anxietate pe care le aveti in legatura cu recoltare.

Care sunt scopurile testului Babes-Papanicolau?
 – detectarea precoce a modificarilor celulare precanceroase sau a cancerului de col uterin,
 – monitorizarea evolutiei acestor modificari celulare si a tratamentelor .
 – prevenirea evolutiei catre cancer prin identificarea si tratarea precoce a modificarilor precanceroase.
 – reducerea mortalitatii cauzate de cancerul de col uterin prin detectarea precoce si tratament.
 – oferirea de informatii si ingrijiri medicale adecvate catre paciente.
 – este important de retinut ca testul Babes-Papanicolau nu poate preveni cancerul de col uterin, dar poate ajuta la detectarea precoce a modificarilor celulare si la luarea unor masuri adecvate pentru a preveni evolutia catre cancer.

Care sunt riscurile sau efectele secundare ale testelor Babes-Papanicolau si/sau HPV ADN?
Aceste teste analizeaza probe biologice obtinute in urma unor recoltari neinvazive, cu putine riscuri sau efecte secundare. Unele posibile efecte secundare includ:
 – durere sau disconfort usor in timpul colectarii de celule,
 – sangerare usoara sau spotting dupa recoltare,
Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra daca aveti ingrijorari sau daca observati simptome persistente dupa test. De asemenea, informati medicul daca sunteti gravida sau daca suspectati ca sunteti gravida, deoarece acest lucru poate afecta programarea testului si interpretarea rezultatelor.

La ce varsta ar trebui sa se faca primul test Babes-Papanicolau?
Recomandarile variaza in functie de tara si de recomandarile medicilor, dar in general, primul test Babes-Papanicolau ar trebui sa se faca la varsta de 21 de ani sau dupa inceputul activitatii sexuale, indiferent de varsta. Daca exista factori de risc crescut pentru cancerul de col uterin, cum ar fi istoric familial sau infectii cu HPV, testul ar trebui sa se faca mai devreme. Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre momentul potrivit pentru a incepe sa va faceti testele Babes-Papanicolau si despre frecventa recomandata pentru acestea.
In plus, este important sa retineti ca testul Babes-Papanicolau este un test complementar si nu un inlocuitor pentru testul HPV ADN.

Cat de des ar trebui sa fac testul Babes-Papanicolau?
Frecventa cu care ar trebui sa faceti testul Babes-Papanicolau variaza in functie de varsta si de istoricul medical.
In Romania, Ministerul Sanatatii recomanda screening-ul cervical pentru femeile intre 21 si 65 de ani, la fiecare 3 ani.
Daca aveti un risc crescut de cancer cervical, de exemplu daca aveti o infectie HPV cu risc crescut, sau daca aveti un istoric familial de cancer cervical medicul dumneavoastra poate recomanda o frecventa mai mare de testare sau alte teste suplimentare. Este important sa se efectueze acest test regulat, deoarece poate detecta precoce modificari ale celulelor din colul uterin care ar putea evolua in cancer, permitand astfel un tratament in stadii timpurii.

La ce varsta ar trebui sa se faca primul test HPV ADN?
Recomandarile variaza in functie de tara si de recomandarile medicilor, dar in general, testul HPV ADN nu este recomandat pentru femeile sub 25 de ani, deoarece infectiile cu HPV sunt foarte frecvente la aceasta varsta si cele mai multe dintre acestea se vindeca singure. In general, testul HPV ADN este recomandat pentru femeile cu varsta peste 25 de ani sau pentru femeile care au rezultate anormale la testul Babes-Papanicolau.
Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre momentul potrivit pentru a va face testul HPV ADN si despre frecventa recomandata pentru acest test.
In plus, este important sa retineti ca testul HPV ADN este un test complementar si nu un inlocuitor pentru testul Babes-Papanicolau.

Cat de des ar trebui sa fac testul HPV ADN?
Frecventa cu care ar trebui sa faceti testul HPV ADN variaza in functie de varsta si de istoricul medical.
In Romania, Ministerul Sanatatii recomanda screening-ul cervical pentru femeile intre 21 si 65 de ani, la fiecare 3 ani.
Testul HPV ADN poate fi utilizat si ca test suplimentar in cazul femeilor care au rezultat Babes-Papanicolau care ar indica efectuarea unor testari suplimentare.
Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre frecventa cu care ar trebui sa faceti testul HPV ADN si orice alte teste suplimentare, in functie de istoricul medical, de riscurile individuale si de contextul clinic. Este important sa se efectueze acest test regulat, deoarece poate detecta in timp util existenta unei infectii HPV cu o tulpina (sau chiar mai multe tulpini) High Risk. Ignorarea infectiilor cu tulpini HPV Highr Risk in unele cazuri persistente ar putea duce la aparitia unor afectiuni oncologice: cancer cervical, cancer vaginal, cancer anal, orofaringian sau cancer penian.

Care ar trebui sa fie metoda primara de screening pentru neoplazii cervicale, testul HPV ADN sau testul citologic (Babes-Papanicolau)?
Utilizarea testului HPV ADN ca metoda primara de screening pentru neoplazii cervicale poate fi mai eficienta comparativ cu testul citologic (Babes-Papanicolau).
Testul HPV ADN poate detecta precoce infectiile cu HPV care pot duce la neoplazii cervicale, in timp ce testul citologic poate detecta doar modificarile celulare care sunt deja prezente.
Tinand cont de specificul analizei, testul citologic poate da mai usor rezultate false negative, ceea ce poate duce la ratarea unui diagnostic de cancer. Cu toate acestea, este important sa se ia in considerare si alte aspecte cum ar fi costurile, accesibilitatea si in primul rand recomandarile medicului curant.
In general recomandarile depind de tara sau regiune si pot varia. Oricare ar fi metoda primara de screening, este important sa va prezentati la programarile recomandate si sa urmati recomandarile medicului pentru a va asigura ca va bucurati de o ingrijire medicala optima.

Poate detecta testul Babes-Papanicolau toate tipurile de HPV?
Nu, testul Babes-Papanicolau poate detecta doar prezenta celulelor anormale sau a modificarilor precanceroase sau canceroase, cauzate de anumite tulpini de HPV, dar nu poate detecta prezenta infectiei HPV (nici eventualele tulpini prezente in organism).

Cat dureaza rezultatul testului Babes-Papanicolau?
Timpul necesar pentru a obtine rezultatul testului Babes-Papanicolau variaza in functie de laborator, dar ar trebui sa primiti rezultatul in maximum 10 zile lucratoare, calculate din momentul in care proba a fost preluata de catre laborator. O eventuala intarziere de cateva zile nu ar trebui sa va impacienteze, inarzierea nu ar trebui afecteze in mod decisiv calitatea actului medical.

Cat dureaza rezultatul testului HPV ADN?
Timpul necesar pentru a obtine rezultatul testului molecular HPV ADN variaza in functie de laborator, dar ar trebui sa primiti rezultatul in maximum 10 zile lucratoare, calculate din momentul in care proba a fost preluata de catre laborator. O eventuala intarziere de cateva zile nu ar trebui sa va impacienteze, inarzierea nu ar trebui afecteze in mod decisiv calitatea actului medical.

Ce se intampla daca rezultatul testului HPV ADN este pozitiv?
Daca rezultatul testului HPV ADN este pozitiv, in functie de genotipul infectiei, medicul curant o sa va prezinte optiunile de tratament si strategiile de monitorizare a evolutiei infectiei.

Daca am o infectie HPV (cu o tulpina cu risc crescut (High Risk)) inseamna automat ca am cancer sau voi avea cancer?
Nu! O infectie cu HPV cu o tulpina cu risc crescut (High Risk) nu inseamna automat ca aveti sau ca veti avea cancer. Desi o asemenea infectie poate duce la aparitia de leziuni precanceroase sau chiar cancer cervical, vaginal, anal sau orofaringian, insa majoritatea infectiilor cu HPV sunt auto-limitante si vor disparea de la sine, fara tratament, sistemul imunitar al organismului poate lupta si elimina virusul in mod natural, fara interventie medicamentoasa sau chirurgicala. Este important sa va faceti periodic/regulat testele de screening si sa monitorizati cu atentie evolutia infectiei, in special daca ati avut o infectie HPV cu risc crescut. Consultati medicul dumneavoastra pentru a afla mai multe despre riscurile si optiunile de tratament pentru infectiile HPV cu risc crescut.

Pot fi vindecate infectiile cu HPV?
Majoritatea infectiilor cu HPV sunt auto-limitante si vor disparea de la sine, fara tratament, sistemul imunitar al organismului poate lupta si elimina virusul in mod natural, fara interventie medicamentoasa sau chirurgicala, dar in unele cazuri, infectia poate persista si poate duce la probleme de sanatate. Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre optiunile de tratament disponibile si despre care varianta este cea mai potrivita pentru dumneavoastra in functie de stadiul bolii.

Exista vreun medicament pentru tratarea infectiei HPV?
Nu exista un medicament specific pentru a trata infectia cu HPV. Tratamentul depinde de simptomele si de gradul de evolutie al infectiei.
Pentru negii genitali cauzați de HPV, tratamentul poate include:
 – aplicarea de medicamente topice, cum ar fi creme sau unguente, pentru a incetini sau a opri cresterea negilor,
 – indepartarea chirurgicala a negilor prin metode cum ar fi electrocoagulare, laser sau excizie chirurgicala.
Pentru pre-cancer sau cancer cervical cauzate de HPV, tratamentul poate include:
 – conizatia cervicala sau excizia cervicala pentru a indeparta zonele afectate,
 – radioterapia sau interventie chirurgicala pentru a indeparta zonele afectate.
Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre optiunile de tratament disponibile si despre care optiune este cea mai potrivita pentru dumneavoastra in functie de stadiul bolii.

Ce riscuri exista daca am o infectie cu HPV?
Infectiile HPV persistente pot cauza veruci (negi) genitale, leziuni cervicale care, daca nu sunt tratate, pot duce la cancer cervical sau alte tipuri de cancer precum cancerul anal, vaginal sau orofaringian sau cancer penian.

Ce se intampla daca am HPV si nu il tratez?
Ignorarea infectiei cu HPV in unele cazuri persistente ar putea duce la aparitia unor probleme de sanatate precum: veruci genitale, cancer cervical, cancer vaginal, cancer anal, orofaringian sau cancer penian.

Care sunt cele mai comune tipuri de HPV care cauzeaza cancerul cervical?
HPV 16HR si 18HR sunt cele mai comune tipuri de HPV care cauzeaza cancerul cervical. Acestea cauzeaza aproximativ 70% din toate cazurile de cancer de col uterin.

Ce se intampla daca am HPV si sunt insarcinata?
Daca sunteti insarcinata si aveti HPV, este important sa discutati cu medicul dumneavastra despre riscurile si optiunile de tratament. Unele infectii HPV pot fi asimptomatice, dar altele pot duce la probleme precum:
 – nastere prematura,
 – leziuni cervicale,
 – probleme de sanatate pentru fat, inclusiv anomalii ale fetei, gurii sau gatului.
Informatii suplimentare veti gasi AICI si AICI.

Care sunt cauzele aparitiei verucilor genitale?
Verucile (negi) genitale sunt cauzate de o infecție cu virusul HPV (papilomavirus uman) se transmite prin contactul sexual sau prin contactul cu pielea infectata. Exista peste 100 de tipuri diferite de HPV, dar doar tulpinile 6 si 11 cauzeaza veruci genitale. Persoanele care au mai multe parteneri sexuali sau care au un sistem imunitar slabit au un risc mai mare de a dezvolta veruci genitale.

Cum pot fi tratate verucile genitale?
Tratarea negilor genitali se realizeaza cu ajutorul crioterapiei si folosind creme topice. In situatia pacientilor cu negi de dimensiuni mari si persistente  tratamentul poate realiza prin metode precum congelarea, arderea cu laser sau indepartarea chirurgicala.

Pot fi tratate verucile genitale prin utilizarea unui remediu natural?
Exista o varietate de remedii naturale care sunt considerate a fi eficiente in tratarea verucilor genitale, cum ar fi uleiul de arbore de ceai sau suc de varza, dar este important sa discutati cu medicul dumneavoastra inainte de a utiliza orice tip de tratament.

Care sunt efectele HPV asupra sistemului imunitar?
Human papillomavirus (HPV) este un virus care poate afecta sistemul imunitar al organismului in moduri diferite.
In marea majoritate a cazurilor de infectie cu HPV, sistemul imunitar al organismului poate lupta eficient si elimina virusul in mod natural, fara a necesita tratament. Insa in anumite cazuri, unele tulpini de HPV pot cauza probleme de sanatate, precum neoplazii cervicale, datorita faptului ca acestea au capacitatea de a inhiba activitatea sistemului imunitar.
Infectiile cu HPV cu tulpini cu risc crescut pot fi persistente si se pot acumula in celulele cervicale, ducand la aparitia neoplaziilor cervicale. In cazurile de infectie persistenta cu HPV, sistemul imunitar nu reuseste sa elimine virusul complet, ceea ce ar putea sa duca la aparitia modificarilor celulare precanceroase si canceroase.
De asemenea, un sistem imunitar compromis, cum ar fi cel al unei persoane cu HIV sau care ia medicamente imunosupresoare, poate fi mai putin capabil sa lupte impotriva infectiei cu HPV, si poate duce la o mai mare probabilitate de a dezvolta neoplazii cervicale.

Care sunt tulpinile de HPV care ar putea cauza cancer?
Exista mai multe tulpini de HPV care pot cauza cancer. Cele mai frecvente tulpini HPV asociate cu cancerul de col uterin sunt 16 si 18. Alte tulpini care pot cauza cancer: 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 69, 73, 82.

Ar putea sa existe o legatura intre HPV si calcerul colorectal sau pulmonar?
Exista indicii care sugereaza o potentiala asociere intre infectia HPV si cancerul pulmonar sau colorectal.
Unele studii au identificat prezenta ADN-ului viral (HPV) in mostrele de tesut tumoral aferente unor cazuri de de cancer pulmonar si colorectal, ducand la speculatii despre o posibila legatura. De asemenea, alte studii au aratat un risc crescut de cancer pulmonar si colorectal in persoanele cu infectii HPV. Cu toate acestea, pentru a dovedi ca exista o legatura directa de cauzalitate intre existenta unei infectii HPV si aparitia unor forme de cancer pulmonar sau colorectal ar fi nevoie de mai multe studii tintite.

Se poate face test HPV din sange?
Nu, HPV nu poate fi diagnosticat prin analize de sange. Infectia cu HPV poate fi detectata doar prin testarea celulelor prelevate din zona de interes (cervix, cavitate bucala, etc.), eventual din urina, prin testarea ADN-ului viral.

Ce inseamna rezultatele testului Babes-Papanicolau?
Categoriile de rezultate ale testului Babes Papanicolau sunt:
 – negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne (NILM): acest rezultat indica faptul ca celulele prelevate de la nivelul colului uterin sunt normale si nu exista semne de leziuni precanceroase sau canceroase.
 – anomalii tipice (ASC-US): acest rezultat indica prezenta unor celule anormale, dar care nu necesita tratament imediat. Persoana poate fi supravegheata sau poate fi necesar un test suplimentar.
 – anomalii atipice de grad inalt (ASC-H): acest rezultat indica prezenta unor celule anormale cu potential de a fi precanceroase sau canceroase si necesita o evaluare suplimentara.
 – leziuni intraepiteliale de grad scazut (LSIL): acest rezultat indica prezenta unei afectiuni precanceroase de grad scazut si poate necesita tratament.
 – leziuni intraepiteliale de grad inalt (HSIL): acest rezultat indica prezenta unei afectiuni precanceroase de grad inalt si necesita tratament.
 – cancer: acest rezultat indica prezenta cancerului de col uterin si necesită tratament imediat.
Este important de retinut ca un rezultat pozitiv nu inseamna neaparat ca o persoana are cancer de col uterin, ci doar ca exista o posibilitate si ca este necesara o evaluare suplimentara. Este important sa discutati cu medicul dvs. despre rezultatele testului si despre urmatorii pasi.

Ce se intampla daca testul Babes-Papanicolau arata ca am celule anormale?
Daca rezultatele testului Babes-Papanicolau sunt anormale, medicul dumneavoastra va poate recomanda o serie de pasi suplimentari pentru a evalua starea de sanatate:
 – efectuarea unor teste suplimentare, cum ar fi testul HPV sau colposcopia, pentru a confirma rezultatele anormale,
 – biopsia: aceasta implica recoltarea unei probe de tesut din colul uterin pentru a fi examinata la microscop.
 – tratament: daca se confirma prezenta unei probleme de sanatate, medicul dumneavoastra poate recomanda tratament, care poate include terapie cu medicamente sau chirurgie.
Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre orice ingrijorari sau intrebari pe care le aveti in legatura cu rezultatele testului Babes-Papanicolau. Acest test poate oferi o evaluare timpurie a starii de sanatate, ceea ce poate imbunatati prognosticul si optiunile de tratament.

Ce este cancerul cervical si cum se poate preveni?
Cancerul cervical este o boala maligna care se dezvolta in celulele din partea inferioara a colului uterin. Este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la femei si poate fi cauzata de infectia persistenta cu anumite tulpini HPV de risc crescut.
Exista mai multe modalitati prin care se poate incerca prevenirea cancerul cervical:
 – vaccinarea: vaccinul HPV poate preveni infectia cu acele tulpini de HPV care sunt cele mai frecvente cauze ale cancerului cervical,
 – screeningul: testul HPV (poate detecta prezenta ADN-ului virusului HPV in celulele cervicale) si/sau testul Babes-Papanicolau (poate detecta prezenta oricarei anomalii in celulele cervicale inainte ca acestea sa devina canceroase),
 – folosirea prezervativelor poate reduce semnificativ riscul de transmitere a HPV, iar reducerea numarului de parteneri sexuali poate diminua, de asemenea, riscul de infectie,
 – evitarea factorilor de risc: evitarea fumatului, evitarea consumului excesiv de alcool, mentinerea unui stil de viata sanatos si evitarea expunerii la substante cancerigene poate reduce riscul de cancer cervical.
Este important sa se ia in considerare aceste masuri preventive si sa se faca teste de screening pentru a detecta orice anomalii in celulele cervicale in stadii timpurii.

Cancerul de col uterin si cancerul cervical sunt notiuni asociate?
Da, cancerul de col uterin si cancerul cervical sunt termeni asociati. Cancerul cervical este o forma de cancer care se dezvolta in celulele din partea inferioara a colului uterin. Cancerul de col uterin este un alt termen utilizat pentru aceasta forma de cancer. Ambele termen sunt utilizate pentru a descrie aceeasi boala, cancerul care se dezvolta in celulele din partea inferioara a colului uterin.

Este necesar sa faci testul Babes-Papanicolau daca esti insarcinata?
In Romania, screening-ul pentru cancerul de col uterin prin testul Babes-Papanicolau este recomandat pentru femeile intre 25-64 de ani, care nu au avut niciun simptom si nu au fost diagnosticate cu cancer sau precancer la colul uterin, insa acest test nu este recomandat in timpul sarcinii. Este important (daca e cazul) sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru a determina cele mai potrivite metode de screening in perioada sarcinii, luand in considerare si contextul clinic individual.

Pot sa faci testul HPV in timp ce sunt insarcinata?
Da, si in timpul sarcinii se poate face testul HPV ADN, la recomandarea medicului curant.

Ce boli pot fi prevenite de vaccinul HPV?
Leziunile precanceroase si cancerele de col uterin, cancerele de vagin si vulva la femei, leziunile anale precanceroase, cancere anale si condiloamele genitale la barbati si femei.

Cine trebuie sa beneficieze de vaccinarea anti-HPV?
 – vaccinarea anti-HPV, atat a fetelor, cat si a baietilor, este cea mai buna metoda de a-i proteja impotriva diverselor tipuri de cancer pe care le-ar putea dezvolta mai tarziu, ca urmare a infectiei cu virusul HPV.
 – vaccinarea este un mijloc efficient pentru a preveni infectiile cu HPV si afectiunile asociate acestora: cancer de col uterin, vaginal, vulvar, anal, penian, leziuni precanceroase, veruci genitale si anale si infectii persistente cauzate de HPV.

Vaccinarea anti-HPV in Romania?
 – in Romania, vaccinarea impotriva infectiilor cu HPV este inclusa in Programul National de Vaccinare, pentru fetele aflate in grupa de varsta 11-18 ani.
 – vaccinarea este gratuita si se face la solicitarea parintilor/reprezentantilor legali care vor formula o cerere la medicul de familie.
 – vaccinarea se realizeaza in cabinetele medicilor de familie

Cand se efectueaza vaccinarea anti-HPV?
Atat pentru baieti cat si pentru fete, vaccinarea anti-HPV la varsta mica (11-14 ani) determina un raspuns imun mai puternic cu un nivel de anticorpi mai mare decat daca acestia s-ar vaccina mai tarziu.
De asemenea, eficacitatea vaccinului HPV este maxima daca se administreaza inainte de expunerea la HPV.

Cat dureaza protectia oferita de vaccinuri?
Studiile de urmarire au demonstrat ca protectia s-a mentinut la un nivel relativ constant, nefiind necesara administrarea unor doze de rapel. Pe baza acestor studii, se apreciaza ca protectia oferita de vaccinuri se poate extinde pe toata durata vietii.

Vaccinarea anti-HPV ofera beneficii daca s-a depasit varsta adolescentei?
Cel mai bun raspuns imun din partea organismului apare atunci cand este administrat inainte de debutul vietii sexuale, insa, este bine de stiut ca vaccinurile HPV ofera protectie chiar si in cazul in care s-a depasit varsta adolescentei.
Studiile disponibile la ora actuala demonstreaza eficacitatea vaccinurilor si in situatia in care sunt administrate adultilor, deopotriva barbatilor si femeilor.
In diverse tari unde vaccinurile HPV au fost introduse in programele nationale de imunizare, s-a observat o scadere considerabila a numarului de infectii cu HPV si a afectiunilor asociate cu acestea: veruci genitale, leziuni precanceroase, forme invazive de cancer.

De ce au nevoie baietii de vaccin HPV?
Baietii vaccinati sunt protejati in mod direct de infectia care poate conduce la cancere asociate HPV sau condiloame genitale.
Un baiat care este vaccinat poate sa isi protejeze de asemenea viitoarea partenera.
Vaccinarea atat a baietilor, cat si fetelor ajuta la protejarea celor care nu sunt vaccinati, prin reducerea raspandirii virusului datorita protectiei la nivelul comunitatii.

Cum se administreaza vaccinul HPV?
In functie de varsta la care se administreaza vaccinul, schema de vaccinare poate sa includa doua sau trei doze. Discutati cu medicul copilului dumneavoastra despre varsta optima si modul de administrare.

Vaccinul HPV este sigur?
Vaccinurile HPV au continuat sa confirme eficacitate si un profil de siguranta favorabil la peste 15 ani dupa obtinerea autorizatiei, asa cum a fost dovedit in studiile clinice si in studiile post autorizare, in care dupa introducerea vaccinarii s-a observat o reducere semnificativa a bolilor determinate de infectiile persistente cu HPV.
Acest fapt a fost, de altfel recunoscut si de cele mai importante organizatii medicale mondiale. Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat in 2017 ca in urma datelor de siguranta colectate de la cateva milioane de persoane se poate afirma ca nu exista evenimente adverse nou descoperite ale vaccinurilor HPV care sa provoace ingrijorari.

Este monitorizata siguranta vaccinurilor?
Siguranta vaccinurilor HPV a fost strict monitorizata si revizuita frecvent de multe organizatii internationale, cum ar fi Comitetul consultativ international al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, privind siguranta vaccinurilor, Agentia Europeana a Medicamentelor (EMA) sau Agentia Americana pentru Medicamente (FDA).
Organizatiile internationale au raportat constant faptul ca vaccinurile au profiluri de tolerabilitate bune si nu au efecte secundare grave cunoscute, pe termen lung.

Pot fi administrate vaccinurile HPV in acelasi timp cu alte vaccinuri?
Vaccinarea anti-HPV poate fi efectuata concomitent cu vaccinul hepatic B, dar in alt loc de injectare.
De asemenea, vaccinurile HPV pot fi adiminstrate concomitent cu o doza de rapel de vaccin combinat difteric (d) si tetanic (T) cu pertussis [componenta acelulara] (pa) si/sau poliomielitic [inactivat] (VPI) (vaccinuri dTpa, dT-VPI, dTpa-VPI), fara ca acest lucru sa afecteze raspunsul imun (formarea de anticorpi) la oricare dintre componentele vreunui vaccin.

De ce se administreaza doua doze de vaccin pentru copiii cu varsta intre 9 si 14 ani si 3 doze dupa 15 ani?
Studiile efectuate au aratat ca pana la varsta de 14 ani, raspunsul imun eficient se obtine prin administrarea a doua doze de vaccin, in timp ce titrurile de anticorpi care confera o protectie suficienta pentru tot restul vietii la persoanele vaccinate dupa varsta de 15 ani se obtin prin administrarea a trei doze de vaccin. Intrebati medicul care este secventa optima de administrare a dozelor de vaccin.

Vaccinarea anti-HPV la varsta adolescentei poate incuraja inceperea timpurie a vietii sexuale la fete?
Nu. Studiile realizate arata faptul ca fetele vaccinate anti-HPV nu au un debut sexual mai devreme si nu au mai multi parteneri sexuali, comparativ cu fetele nevaccinate.
Administrandu-i copilului dumneavoastra un vaccin HPV, reduceti sau excludeti riscul de cancer de col uterin sau alte tumori, leziuni cervicale sau veruci genitale. Asadar, veti fi cu un pas inainte in imbunatatirea sanatatii si bunastarii copilului dumneavoastra in viitor.

Vaccinarea anti-HPV poate cauza infertilitate?
Nu. Vaccinarea impotriva HPV nu influenteaza in nici un fel probabilitatea de a ramane insarcinata sau viitoarele sarcini. De asemenea, nu afecteaza fertilitatea barbatilor.
Vaccinarea este un pas important in prevenirea consecintelor posibile pe termen lung ale infectiei cu HPV. Printre acestea, se regasesc cancerul cervical si alte forme de cancere atat la femei, cat si la barbati, precum si sterilitatea sau chiar decesul care sunt asociate unor astfel de cancere.

Unele vaccinuri pot determina o forma usoara a bolii pe care o previn. Poate un copil sa dezvolte cancer in urma administrarii vaccinurilor HPV?
Nu. Vaccinarea anti-HPV nu poate determina aparitia cancerului. Vaccinul contine particule care mimeaza HPV, dar aceste particule nu sunt virusuri vii si nu pot determina infectia.

Se poate infecta copilul meu cu HPV de la vaccin?
Nu. Vaccinul contine particule care imita HPV, dar acestea nu sunt virusuri vii si de aceea nu pot cauza infectie cu HPV.

Cum functioneaza vaccinurile HPV?
Vaccinurile folosite in prezent pentru a proteja impotriva infectiilor HPV contin particule asemanatoare virusurilor formate din anumite componente din structura acestora. Pentru ca nu contin virusuri vii, vaccinurile nu pot cauza infectie. Insa, odata injectate in corp determina un raspuns imunitar puternic.
Sistemul imunitar al persoanei vaccinate produce anticorpi impotriva acestor particule. Astfel, corpul genereaza in urma vaccinarii un sistem de protectie care va lupta impotriva virusului real atunci cand se va intalni cu acesta. Prin acest mecanism, vaccinul asigura protectie impotriva afectiunilor determinate de tipurile de HPV din componenta vaccinului.

Este dureroasa vaccinarea?
Injectia cu vaccin HPV se simte ca orice alta administrare de vaccin. Dupa administrare se poate resimti durere la nivelul bratului in care s-a facut injectia pentru 1-2 zile.

In ce parte a corpului se va face injectia?
Injectia se va face in regiunea deltoida a bratului (umar). Acesta este cel mai frecvent loc de administrare a vaccinurilor.